sistemul administratiei publice deconcentrate din romania - constantin chiper-ursaru

Administrația publică deconcentrată ocupă un loc extrem de important în sistemul administrației publice românești. Deși reprezintă componenta prin care statul își exercită atribuțiile la nivel teritorial și care potrivit datelor guvernamentale cuprinde peste 60% din totalul instituțiilor publice din România, această zonă a administrației publice a beneficiat de o atenție relativ redusă în literatura de specialitate. În general, atenția cercetătorilor dar și a opiniei publice s-a concentrat, cu preponderență, asupra administrației publice centrale sau asupra administrației publice locale, în timp ce administrația publică deconcentrată a rămas, de cele mai multe ori, într-un plan secund, atât din perspectiva analizei doctrinare, cât și a dezbaterilor publice privind reforma administrativă. Lucrarea pornește de la convingerea că administrația publică deconcentrată nu poate fi înțeleasă exclusiv prin analiza instituției prefectului sau a serviciilor publice deconcentrate, privite separat. Ea trebuie abordată ca un sistem, alcătuit din instituții, norme juridice, raporturi administrative și mecanisme de coordonare care, împreună, asigură exercitarea autorității statului în teritoriu. Din această perspectivă, conceptul de „sistem al administrației publice deconcentrate” reprezintă elementul central al lucrării și cadrul în care sunt analizate toate componentele sale. Lucrarea urmărește evoluția acestui sistem din perspectivă instituțională, dar și al viziunii Statului Român asupra sa. Sunt analizate instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate, dar și evoluția politicilor publice care au modelat această componentă a administrației românești după anul 1990. În egală măsură, lucrarea își propune să evidențieze principalele disfuncționalități ale sistemului justificând într-o anumită măsură acel apelativ de ”zonă gri” a administrației publice și să identifice direcții de dezvoltare și reformă în acord cu exigențele administrației publice contemporane.