Regina Maria | Sorin Cristescu

Lovitura a fost prea neasteptata, prea brutala, prea puternica. Iar eu nu mai sunt tanara, lumea este un cazan care fierbe ingrozitor, va mai fi ceva de genul „anul viitor”? Acum usa este deschisa, totul se afla in fata mea, cele mai binecuvantate doua luni din an: am reusit sa birui iarna. Nu mai sunt tanara, am vazut atata disperare pana acum, va mai fi oare un alt an, o alta primavara, un alt anotimp?Regina MariaInsemnare din 20 aprilie 1937Viata isi continua cursul ei calm, dar cu acel curent subteran de emotie din cauza agitatiei care a cuprins lumea. Sandy pare multumita, ii place frumusetea locului si, la fel ca si mine, se bucura de splendoarea pomilor infloriti. [...] Alta incantare sunt nuantele diferite de verde delicat pe care le capata copacii care isi intind ramurile incarcate cu frunze, una cate una, acoperind fundalul muntilor cu umbre. [...] Aceste nuante atat de diferite sunt o sursa de neincetata bucurie, as vrea sa le absorb in fiinta mea, sa devina o parte din mine.Regina MariaInsemnare din 9 aprilie 1938Acest volum ingrijit de Sorin Cristescu reproduce pentru prima oara in traducere romaneasca ultima parte din jurnalul Reginei Maria, de la 4 martie 1937 pana la ultima insemnare din 11 iulie 1938. Fiecare pagina este o marturie a seninatatii cu care regina si-a acceptat suferinta, a rabdarii cu care s-a spus investigatiilor si tratamentelor, unele de-a dreptul chinuitoare, a felului demn in care si-a purtat infirmitatea, ea, care fusese plina de energie si capabila sa reziste la cele mai solicitante eforturi. Impresionant este modul in care a refuzat sa vada evidenta, sa accepte faptul ca sfarsitul este din ce in ce mai aproape.