Monopolistii - Mary Pilon

Monopolistii - Mary Pilon

Monopolistii: Obsesia, furia si scandalul din spatele celui mai iubit joc de societate din lume / The Monopolists: Obsession, Fury, and the Scandal Behind the World's Favorite Board Game de Mary Pilon este povestea, chiar mai palpitanta decat jocul in sine, a jocului de societate Monopoly. O poveste adevarata, alcatuita dintr-o serie de legende cu iz de inceput de secol XX, din care nu lipsesc intrigile, minciuna si razbunarile.

Istoria MONOPOLY se intinde pe aproape 100 de ani, debutand la inceputul anilor 1900 in Washington, D.C, unde o cunoastem pe Elizabeth Magie (Lizzie) fiica unui ziarist celebru, stenografa, scriitoare, actrita si inventatoare talentata, sau, asa cum o numea mama ei, „o femeie cu idealuri inalte”. Cu o personalitate complexa si o fire rebela, nu intotdeauna bine-inteleasa, ea se ridica cu mult peste conditia femeilor din generatia ei, reusind sa realizeze foarte multe lucruri in primul rand datorita curajului si indraznelii cu care a fost inzestrata.

In 1904, Lizzie Magie breveteaza LANDLORD’S GAME, precursorul a ceea ce milioane de jucatori vor cunoaste mai tarziu sub numele de MONOPOLY, si care reprezinta un protest al autoarei la adresa capitalismului. Sfarsitul romanului scris de Mary Pilon ne poarta in America de la inceputul anilor ‘80, cand adevarata istorie a jocului MONOPOLY este recunoscuta oficial, si odata cu ea, le sunt recunoscute meritele tuturor celor care au contribuit la scrierea acestei povesti complicate si controversate: Lizzie Magie, quakerii din Atlantic City, zecile, daca nu sutele sau miile de jucatori ai versiunii initiale a jocului, Ralph Anspach si litigiul ANTI-MONOPOLY.

La fel de adevarat este si faptul ca numele lui Charles B. Darrow va ramane etern legat de cel al jocului MONOPOLY, in ciuda minciunii pe care s-a cladit aceasta legatura. Autoarea romanului, Mary Pilon este o jurnalista si scriitoare americana, autoarea romanelor The Kevin Show si The Monopolists, cel din urma devenind bestseller New York Times. Pilon a lucrat ca jurnalist sportiv, scriind deopotriva si articole pe teme politice si economice, articolele sale aparand cu precadere in publicatii prestigioase americane precum: The New Yorker, Esquire, Bloomberg, BusinessWeek, Vice, New York si The New York Times.

A avut de asemenea numeroase aparitii la diverse emisiuni radio si TV si s-a remarcat ca producator pentru NBC Sports la Jocurile Olimpice de Vara din 2016. La baza romanului Monopolistii se afla o investigatie jurnalistica cat se poate de serioasa, la finalul careia autoarea pune cap la cap piesele de puzzle pentru ca noi sa ne alegem cu o istorie exacta a unuia dintre cele mai populare jocuri de societate din lume. Romanul nu reda in ordine cronologica evenimentele, tocmai pentru ca cititorii sa inteleaga puternica incarcatura emotionala pe care o are fiecare dintre etapele prin care a trecut acest joc pana a ajunge la varianta finala de care ne bucuram cu totii astazi.

Monopoly, numit si „Jocul de schimburi comerciale rapide cu proprietati”, trimite cu gandul si este inspirat de conceptul economic de monopol, adica dominatia unei singure entitati asupra unei piete. Jucatorii se misca roata pe o suprafata de joc, deplasandu-se in functie de numarul decis de zaruri, marindu-si averile imobiliare prin achizitionare de case si hoteluri si incasand chirii de la adversarii lor, scopul final fiind de a-i impinge pe acestia spre faliment.

Cartea lui Mary Pilon reprezinta si o scurta trecere in revista a jocurilor care ii fascinau pe oameni la mijloc de secol XIX si inceput de secol XX, jocuri pe care indivizii, dornici sa le joace, dar lipsiti de posibilitati materiale pentru a le achizitiona, si le confectionau adesea artizanal. Observam astfel cum, nelinistile provocate de marile probleme ale secolului sunt date uitarii cu ajutorul unei lumi imaginare.

Romanul surprinde totodata declansarea Marii Crize Economice si modul in care afacerile se resimt pe urma ei, dar si inceputurile timide ale reglementarii din ce in ce mai stricte ale marcilor comerciale prin intermediul unei legislatii adecvate care consolideaza protectia drepturilor de autor pentru corporatii. Un alt aspect interesant surprins in carte este faptul ca, desi sunt concepute in mare parte cu rol de divertisment, jocurile din trecut reflecta nu numai nevoia oamenilor de distractie, dar si realitatile socio-politico-economice ale vremurilor, fiind inspirate adesea din propriile experiente de viata ale creatorilor lor.

Jocurile indeplinesc acum deopotriva roluri de instrumente politice si educationale, dar au un cuvant greu de spus si in timpul razboiului cand sunt folosite de Aliati pentru a introduce pe furis bunuri (in special harti) prizonierilor de razboi. Romanul lui Pilon parcurge o perioada bogata in evenimente din istoria Americii, pornind de la anii 1900 marcati de migratie, exploatarea clasei muncitoare si numeroasele revolte care izbucnesc din acest motiv, dar si de ideile progresiste ale lui Henry George, initiatorul impozitului unic, la Primul Razboi Mondial, anii Marii Crize Economice, pana la perioada interbelica, respectiv Al Doilea Razboi Mondial.

Jocul MONOPOLY nu numai ca rezista in toti acesti ani grei pentru societate, dar migreaza dintr-un loc in altul al Americii, imbunatatindu-se permanent si ajungand in cele din urma sa cunoasca un succes fulminant, in ciuda istoriei sale incerte. De la tablele artizanale confectionate de locuitorii din Arden, la variantele mai moderne cu grafica eleganta si ambalaje atragatoare comercializate de Parker Brothers, de la serile de MONOPOLY organizate de familii in anii `30, la mai recentele campionate mondiale de MONOPOLY, intreaga istorie a acestui joc este fascinanta.

Autoarea ni-i va prezenta rand pe rand pe protagonistii acestei povesti, nu neaparat intr-o ordina cronologica, urmand ca toate aceste piese de puzzle sa capete sens in ultima parte a romanului in care istoria adevarata a jocului va iesi la iveala. Charles Darrow este un comis-voiajo…

Datele ediției

• ISBN: 9786069134863

De reținut

Compară impresia de la început cu cea de la final și observă ce detalii capătă un alt sens.