Big data - Viktor Mayer-Schonberger, Kenneth Cukier

Big data: o revolutie care va transforma felul in care traim, muncim si gandim \n \n Big Data: O revolutie care va transforma felul in care traim, muncim si gandim / Big Data: A Revolution That Will Transform How We Live, Work, and Think de Viktor Mayer-Schonberger si Kenneth Cukier este o carte inteligenta, care, in ciuda complexitatii problematicii pe care o abordeaza, este captivanta si usor de citit. \n \n Traim in plin „potop digital”, la doar 50 de ani de cand computerele au patruns in masa in societate si am ajuns sa ne multumim cu un simplu „ce” in loc de „de ce?”. Dihotomia trecut / prezent s-a transformat in dihotomia small data / big data, iar transformarile lumii viitorului abia au inceput. Autorii reusesc sa ne mentina interesul viu pentru lectura, in ciuda subiectului destul de „scortos”, prin exemple extrem de interesante referitoare la modul in care big data ne simplifica existenta de zi cu zi. \n \n Cum a aparut Google Translate, cum putem combate cancerul vizand portiunea exacta din ADN-ul pacientului, cum a aparut PriceStats si de ce lumea afacerilor este dependenta de aceasta companie, de ce a renuntat Jeff Bezos la criticii literari ai Amazon sau de ce iPhone-ul a fost un telefon spion, sunt doar cateva dintre provocarile pe care vi le propune Big Data pe parcursul celor 320 de pagini. \n \n Era big data pune sub semnul intrebarii felul in care traim si interactionam cu lumea. Lucrul cel mai surprinzator este ca societatea va trebui sa renunte la cautarea cauzalitatii in schimbul unor corelatii simple: nu va sti de ce ci doar ce. \n \n Cei doi autori ai cartii sunt doua somitati in materie de big data. Viktor Mayer-Schonberger este profesor de guvernanta si reglementare a internetului la Oxford Internet Institute, Universitatea Oxford. Schonberger este autorul a peste 100 de articole si a opt carti, facand parte din consiliile consultative ale mai multor companii si organizatii din toata lumea, printre care Microsoft si World Economic Forum. \n \n Kenneth Cukier este editorul de date al ziarului Economist si un comentator de seama in privinta dezvoltarii big data. Scrierile sale despre afaceri si economie au aparut in Foreign Affairs, New York Times, Financial Times si alte publicatii. \n \n Ne aflam, inca o data intr-un impas istoric in care „Dumnezeu a murit”. Asta inseamna ca certitudinile in care am crezut se schimba din nou. Dar, in mod ironic, ele sunt inlocuite de data aceasta de dovezi mai bune. \n \n Ce inseamna big data? \n \n Big data se refera la lucrurile pe care le putem face la scara mare, dar nu le putem face la o scara mai mica, pentru a obtine noi perspective sau a crea noi forme de valoare, intr-un mod care schimba pietele, organizatiile, relatia dintre cetateni si guverne si multe altele. \n \n Cu alte cuvinte, big data inseamna, printre altele, softul creat de Google din 450 de milioane de modele matematice pentru a prevedea raspandirea virusului H1N1 in 2009 sau compania Farecast, infiintata de Oren Etzoni, care le da utilizatorilor posibilitatea sa isi achizitioneze bilete de avion la cel mai convenabil pret. Etzoni a creat acest soft cu ajutorul unei baze de date de rezervari de bilete de avion care facea estimari cu privire la evolutia preturilor. \n \n \n Big data marcheaza inceputul unei transformari majore. Asa cum telescopul ne-a oferit posibilitatea sa intelegem universul, iar microscopul ne-a permis sa intelegem microbii, tehnicile noi de colectare si analizare a unui volum urias de date ne vor ajuta sa intelegem lumea in feluri pe care abia acum incepem sa le intrezarim. \n \n Big data mai inseamna un „potop digital”. Amploarea acestuia ne este infatisata prin comparatie cu exemplul Bibliotecii din Alexandria. In secolul al III-lea inainte de Hristos aceasta reprezenta intreaga cunoastere a omenirii. „Potopul digital” care inunda acum lumea echivaleaza cu faptul ca fiecare persoana din ziua de azi este bombardata cu de 320 de ori mai multa informatie decat se estimeaza ca a adapostit Biblioteca din Alexandria. In 2013, intreaga cantitate a informatiilor stocate la nivel mondial era de 1,2 zetabiti (unde 1 zetabit este de 1000 de ori mai mare decat un exabit, iar un exabit este egal cu un miliard de gigabiti) \n \n \n Big data reprezinta, in esenta, predictie, fiind descrise ca o latura a informaticii numita inteligenta artificiala (AI), mai exact, un domeniu al AI numit invatare automatizata. Aceasta invatare nu se refera la a invata computerele sa gandeasca la fel ca oamenii, ci la aplicarea matematicii la o multime de date pentru a obtine probabilitati. Astfel, gandirea umana va fi inlocuita sau amplificata in numeroase domenii, mai mult decat se intampla acum, cand Amazon iti recomanda cea mai buna carte, Facebook stie ce iti place sau LinkedIn stie pe cine cunosti, pe baza unor simpli algoritmi. \n \n Big data = ACURATETE \n Big data ne ofera o perspectiva deosebit de clara a detaliilor, a subcategoriilor si subpietelor, pe care esantioanele nu le pot evalua. Oamenii trec de la analiza esantioanelor, la analiza unui volum mult mai mare de informatii, daca nu, la analiza tuturor informatiilor referitoare la un fenomen. Analiza tuturor datelor ne ofera o acuratete mai buna si ne ajuta sa vedem detalii pe care altfel nu le-am fi observat. Autorii concluzioneaza astfel ca: Apelarea la un esantion aleatoriu in era big data este ca si cum ai lua in mana un bici pentru cai in era automobilului. \n \n Big data = EXACTITATEA PRIVITA CU INDULGENTA \n Cand avem o preponderenta de date in continua schimbare, precizia absoluta nu mai trebuie sa reprezinte un obiectiv fundamental. Asta nu inseamna ca societatea va abandona total ideea de exactitate, ci ca se va renunta doar la „veneratia” pe care i-o purtam. Exactitatea rigida nu mai este realizabila si nici macar dezirabila tot timpul intr-o lume a big data. „In cele din urma s-ar putea ca big data sa ne ceara noua sa ne schimbam, sa ne obisnuim mai mult cu dezordinea si incertitudinea”. \n \n …